Perle capacitate

Împãrati pe care lumea nu putea sa-i mai încapã/ Au venit si-n tara noastrã de-au cerut pãmânt si apã.

Prin muncã si sacrificii realizezi lucruri iremediabile. De ieri pânã azi, tara noastrã s-a schimbat si totul a devenit schimbãtor. Tara noastrã este de o frumusete iremediabilã. Era o zi de varã. Într-o bunã zi toatã lumea nu mai putea sã-i sufere pe împãrati si au venit sîn tara noastrã sã se milogeascã. Cum venirã ei au cerut pãmânt si apã. În aceastã vreme tãranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca sã-si câstige pâinea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineatã si-si fãceau nevoile pe lângã casã si apoi plecau cu uneltele în spinare pe câmp. De frica împãratilor acesti tãrani erau foarte harnici si întelegãtori. Împãratii erau foarte bucurosi cã acesti tãrani muncesc cu drag toatã vara, iar tãranii când veneau sã-si ia bucatele împãratii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau tãranii în trecut si de obtinut nu obtineau nimic.

Nemtii s-au tot dus în tara lor cu motocicletele lor cu atas cu tot. Comunismul s-a rãspândit ca un vânt de primãvarã dar când cald pentru noi, când rece pentru dusmani nostri care mor de el. Din pãmânt au început sã emane uzine si tractoare. Ca sã trãiascã poporul bine s-a aplicat sacrificiul suprem. Au venit si unii împãrati spunând cã nu este tara noastrã, dar toti s-au lãmurit când le-am arãtat documentele de partid si istoria din care se trage acest neam de soi. Împãratii au venit la noi pentru cã nu mai aveau loc în alte tãri. Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata împreunã cu prietenii ca sã scape tara de sub jugul fascist, la fel ca Stefan cel Mare, Mircea, Mihai.

Dupã toate acestea am ajuns noi bogati iar cei bogati sãraci si au început sã cerseasca pe la casele oamenilor, cerând mãcar o bucãticã de pâine. Iar noi nu eram rãi ca ei sã nu le dãm, pentru cã noi ajutãm patria sã aibe mai multi urmasi. Patria a trecut prin mai multe modificãri ca : trestie, plop, stejar, adicã din epoca de formare pânã la cea de neclintire, socialism. De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate cã nu se vede din cauza îmbrãcãmintii simple si modeste.

Toate realizãrile noastre s-au fãcut pe oase. De la Eminescu ne-au rãmas poezii si Ion Creangã. Versurile descriu trecutul glorios al poporului în lupte antifasciste si anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci. Aceste versuri sunt de o înaltã întindere si expunere oralã si oglindesc victoria socialismului împotriva turcilor.

Eminescu a fãcut ochi la 15 ianuarie. Tara noastrã brãzdatã de multe rãzboaie se aflã în nordul Bulgariei. Ne-am îndoit dar nu ni s-a rupt nimica. Am luptat si noi pentru strãmosii care vor urma. Poporul nostru îsi întretine cu greu existenta. Dacã am fi lãsati în pace, cum zice Vlahutã, am fi ajuns noi în situatia de azi ? Oamenii poporului sunt fericiti ca animalele libere si ca pestii care zburdã în codrii patriei. Sã luptãm cu tov. Nicolae Ceausescu în frunte, ca bizantinii sub împãratul Constantin, contra turcilor. Tara noastrã a fost mãcinatã de lupte externe. De la Decebal la tov. Nicolae Ceausescu toti împãratii au fost devotati poporului. Amândouã popoarele, Dac si Roman, au învãtat limba adversarilor. În timpul când se prezenta la sultan, Mircea arãta ca un bãtrân în baston, dar acest bãtrân, prin ideile lui intelectuale a învins caracterul moral al persoanei sale. Vitejii ostasi au alungat ultima cizmã din tara noastrã. Acum tara noastrã R.S.R. este în curs de mare dezvoltare cu toate cã este mai mecanizatã si cât mai destoinicã, când fiii sãi muncesc cu înfocare si dispret, pentru ca sã fie cât mai frumoasã si mai plãcutã pentru tovarãsii din alte tãri prietene care sã ne laude si sã stea cât mai mult pe la noi. S-a pus virgulã între blajini si tihniti pentru cã e vorba de frumoasele sentimente ale urmasilor nostri. Când dusmanii au cerut lucruri rusinoase de la noi, noi nu ne-am speriat si am f ãcut asa de s-au întors cu spatele si noi tot cu sabia dupã ei.

Mihail Eminescu prin scrisoarea III evocã o înscenare din lupta anti-otomanã contra turcilor. Suntem urmasii legionarilor. Poporul nostru a stat atât de bine treaz, încât numai cãdea din picioare de obosealã, dar nu se lãsã. Tãtarii au vrut sã obtinã acest pãmânt dar au rãmas amãrâti. Turcii auzind tobe si goarne s-au dus acolo, dar un ostas le-a spus cã acolo este o mlastinã si un podulet. Când au trecut podul au trecut în mlastinã si tot acolo Sinan Pasa si-a pierdut dantura. Asa Mircea a iesit învingãtor în 36 de lupte victorioase si 2 pierderi. Prin trecut întelegem trecutul, prezentul si viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese în prezent, pãtrunzându-l si strãpungându-l cu dispret. Cititorul crede cã a fost ieri si nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din tara noastrã si este supus sub forta majorã a viitorului. Atmosfera sumbrã din al II-lea rãzboi mondial a fost definitivã si invadatã. Partidul ne-a creat conditii foarte bune încât am putut trata cu pâine si sare pe cei ce ne viziteazã. Azi luptãm pentru îmbunãtãtirea cât mai profundã a trecutului si pentru realizarea a cât mai multe contradictii în prezentul tot mai luminos. Limba nu ne-a putut-o lua, pentru cã, vorba poetului, "e o comoarã în adâncuri înfundatã, pe mosie revãrsatã". Cu cât s-a vãrsat mai mult sânge, cu atât am trãit noi mai bine, iar viata este înfloritoare, dar uneori nu curge apa. Vlaicu vroia sã fie pe popor si poporul sub el. Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se aflã la intersectia marilor puteri. Tara noastrã luptã pentru toate popoarele, indiferent de pielea si gradul lor. Domnitorii nostri au depus mari eforturi sã mentinã tara în locurile unde au zburdat strãmosii nostri. Cu cât îti iubesti mai mult patria cu atât mori mai bine pentru ea. Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu câtã bucurie s-ar uita ei la noi.